miercuri, 1 aprilie 2009

Pledoarie pentru inelele de aluminiu de altadata

Inelele de azi sunt facute din unul sau mai multe materiale, cu sau fara cip electronic de identificare. Unele inele au primul strat din aluminiu, urmeaza o hartie alba pe care sunt tiparite datele de identificare, iar ultimul strat este din plastic transparent. Necazul provine de la acest din urma strat, care fiind din plastic, trebuie sa asigure protectia hartiei de dedesubt pe toata perioada de viata a porumbelului. Plasticul trebuie sa reziste la solicitarile mecanice cauzate de diferente de temperatura si de solicitarile la care il supune porumbelul. In plus, trebuie sa fie construit dintr-un plastic rezistent la razele utraviolete, care se stie, transforma plasticul intr-unul casant.

Firmele producatoare care se respecta, ofera garantii, folosind materiale de o calitate superioara, testate in laboratoarele proprii. E oarecum surprinzator (insa absolut necesar) ca si pentru astfel de produse, firma producatoare are nevoie de un laborator de cercetare. Asa ca noii veniti pot avea surprize mari in domeniu daca nu iau in calcul de la inceput toate aspectele.

In general, e greu sa faci inele ieftine din plastic transparent fara sa fie si casante. Trebuie sa maresti gradul de elasticitate din ele sau sa fie fabricate din plexiglass (material folosit la fabricarea unor usi si vitrine ale magazinelor, in fabricarea acvariilor pentru pesti exotici sau in fabricarea domurilor si ferestrelor pentru submarinele de agrement), un material mult mai scump.

Cu toate acestea, chiar si la casele mai mari pot aparea surprize. Oricand poate interveni ceva neprevazut in linia tehnologica de fabricatie. Personal, prefer vechile modele de inele, fabricate in exclusivitate din aluminiu, net superior plasticului. Ma intreb, oare in ce masura poate fi reluata producerea acestor inele din aluminiu in Romania? Iata ca nu in toate cazurile, a fi in ton cu moda si curentele in materie de columbofilie este intotdeauna benefic.

Un avantaj al inelului de aluminiu, este acela ca poate fi reciclat in intregime atunci cand porumbelul purtator moare.


Inelele din aluminiu de altadata, azi doar elemente de colectie.

De multe ori, in cazul crescatoriilor individuale de porumbei de agrement sunt suficiente inelele inchise complet, cu serii unice de identificare pentru fiecare porumbel din voliera - sau cel putin, unice pentru porumbeii din lotul de concurs. Ar trebui sa fie singura conditie pentru participarea la concursuri. Obligativitatea achizitionarii de inele de la o anumita firma, de un anumit model mi se pare absurda.

Referinta: